Lucia Verona-Labirint Obligatoriu


M-am apucat de Labirint Obligatoriu , Lucia Verona. Frateeee, ce-i acolo! Scriitura de scriitura, libertate de libertate.

Cand esti incepator, inveti reguli si incerci sa le aplici. Dupa ce mai capeti niscaiva experienta zici ca le inovezi, pe ici colo, prin punctele esentiale. Ei bine, adevarat maturitate  artistica este cand le dai naiba de reguli, dar nu fiindca nu le cunosti, ca ala-i amatorism, diletantism ieftin, ci fiindca le-ai depasit, te-ai ridicat deasupra lor. Esti in Nirvana literaturii. Ei bine, dati-mi voie sa va spun ca Lucia Verona e acolo. Cred ca se simte destul de singura, dar e acolo 🙂

Are o libertate a scriiturii, un fel de a transgresa de la un plan la altul, de la o idee la alta, o libertate a gandirii si a cuvantului demna de toata invidia profesionala.  Imi amintesti intr-un fel , prin ludism, de un alt scriitor pe care eu il super iubesc platonic dar care imi penetreaza creierul prin trepanari de idei scurtcircuitate: Vonnegut. Nu stiu de ce ma astept ca in acest labirint, pe unde se perinda Don Juan, Ariadna si alte zeci de personaje sa apara la un moment dat si Kilgore Trout a lui Vonnegut. Ce sa mai, Labirint Obligatoriu e un deliciu.

Inca nu l-am terminat dar asta nu e una din cartile acelea pe care le citesti pentru final ci pentru bucuria fiecarei pagini.

Advertisements

1 Comment (+add yours?)

  1. Lucia Verona
    Oct 23, 2010 @ 13:35:51

    Mă bucur că îţi place! Comparaţia cu Vonnegut mă flatează. Nu m-aş fi gîndit la asta. 🙂

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: