6! VIN AUTORII LA PITESTI! 6


In Romania cartile nu au viata nici lunga, nici buna. Lunga nu o au fiindca dupa una -doua lansari nu te mai intreaba nimeni de sanatate. Nici buna, ca urmare a primei afirmatii, fiindca nu te intreaba lumea de sanatate, nu se mai afla de carte recte nu se vinde.  Fiecare actiune de promovare a unei carti e un efort organizatoric si financiar, asta e adevarul. Eu am organizat ceva evenimente la viata mea printre care si lansarea cartii pentru copii Craciunul Mincinosilor, asa ca stiu ce spun. Asa ca  ca atunci cand ai sase autori la un loc, dintre care doi veterani, ii numesc aici pe Lucia Verona si George Arion, trei consacrati ca  Oana Stoica Mujea, Monica Ramirez, Bogdan Hrib si un debut absolut promitator Ada Pavel, e bine sa fii de fata. Dincolo de valoarea cartilor este valoarea unei conversatii fata in fata cu niste oameni atat de diferiti… pe care imi face o deosebita placere sa-i cunosc. Domnul Arion e hatru si ca aparitie, cu nelipsita pipa si ca limbaj. Bogdan ii tine isonul. are mereu cate ceva amuzant de punctat, de Lucia nu mai spun, ca are o ironie absolut celebra prin rafinament si profunzime. Monica are o experinta de viata absolut de invidiat, best sellerul ei no 1 va fi clar cel in care isi va scrie pe indelete viata, Saga clanului Ramirez 🙂 despre Oana nu va mai spun, ca stiti…umor, cinism, un soi aparte de energie si o calitate unica de a relationa si de a se reflecta in oameni fara sa fie in mod necesar sociabila…cat despre Ada…Ada este dupa parerea mea adevarata vedeta a acestei intalniri. Fara suparare. Nu doar fiindca e tanara si profunda, nu fiindca e eleva, citita si foarte frumoasa ci fiindca a intrat intr-un proiect din mers…a stiut sa preia din goana cailor de la Oana o stafeta si o stacheta ridicata mi-as permite sa spun…A fost nevoie de curaj, de generozitate si de putere de adaptare. N-as putea intra in romanul altcuiva. N-as avea generozitatea necesara sa iubesc atat de mult personajele altui autor astfel incat sa le fac sa fie ale mele.

Si acum va intreb, sincer, cum sa ratezi intalnirea cu oamenii astia? Cum? Si atunci pentru ce-ti faci timp?

Advertisements

off the record 23 BOOKFEST IN IMAGINI


Aceste poze le datorez Loredanei de la PRWAVE, mai exact sotului domniei sale 🙂 Trebuie sa recunoasteti ca sunt poze faine. Au reusit sa surprinda starea noastra din timpul lansarii..

Prima poza ii reprezinta pe “Cei Patru Muschetari”, fara muscheta dar cu pistol, cea de-a doua este “Maestrul si Margareta” iar a treia este “Io mi-s mandra autoare”, din lirica populara…

off the record no 8


N-am mai scris de carti pentru ca am fost plecata la Tragul Librex de la Iasi, impreuna cu Oana Stoica Mujea, Stela Popa si ne-am intalnit acolo cu George Arion, Bogdan Hrib si Marian Coman. Pentru un optimist ireversibil ca mine, aceasta experienta a fost un sut in cur, adica un pas inainte. Ce PR, ce marketing de carte, ce organizare, ce piata, ce cititori…Senzatia e mai degraba de jungla in care in loc de maceta ai o carte si speri sa te intalnesti numai cu tigrii amatori de literatura…

E clar ca toti dar absolut toti scriitorii romani din ziua de azi sunt fie foarte pasionati fie foarte orgoliosi. Ori scrii pentru ca iti place sa-ti versi pe hartie matele pline de cuvinte  ori fiindca ti se umfla pipota ca la masculul de curcan in perioada de rut, cand iti vezi numele sau “mecla” pe o carte. Alt motiv, nu vad.  Parte buna a deplasarii a fost Oana Stoica Mujea si placutul ei consort, Sorin. Caruia trebuie sa-i multumim pentru munca de sofer, fotograf, cavaler si om bun la toate. Ne-a pus inclusiv filme in masina, asa ca sa mai zica cineva ca scriitoresele nu sunt rasfatate in Romania…Asteptam ca din minut in minut sa scoata sampania si piscoturile 🙂 Am sporovait vrute si nevrute, in ciuda ploii, a saraciei de la targ si a atmosferei de sfarsit de lume ne-am facut planuri roz de viitor. Am avut si bucuria sa stau doua minute de vorba cu Marian Coman ale carui scrieri mie mi se par realmente sincere si inspirate si despre care am sa scriu in curand. Ca sa nu spun ca e si unul dintre oamenii aceia muuuult prea modesti si in banca lor!

In concluzie, am facut 1200 km ca sa am ocazia sa amusinez niste oameni faini. Ca scriitor, banuiesc ca nu e o afacere rea. Pina la urma, cele mai bune dividende tot din prietenie vin! V-am spus ca-s optimista 🙂 Poze si detalii la Oana pe blog.