Texte si pretexte cu “Hotii de timp”


Astazi la 10,30 dimineata s-a vorbit la Radio Romania Cultural, la emisiunea “Texte si pretexte”, despre cartea mea “Hotii de timp”.  Bineinteles ca eu n-am aflat in timp util fiindca hotii au actionat si am aflat abia dupa vreo ora cand am binevoit sa-mi deschid FB unde Alexandra Dolea incerca sa ma atentioneze. Oricum ii multumesc in “orb” lui Valentin Protopopescu, gazda emisiunii, pentru cuvintele apreciative. Asa am inteles, ca m-a vorbit de bine 🙂 Acum si daca m-ar fi vorbit de rau, tot i-as fi multumit fiindca in literatura nu se aplica formula “no news is good news” ci mai degraba “no news you lose”.  Oricum se pare ca Alexandra ma va ajuta sa pun mana pe inregistrare si atunci evident ca o voi posta la randul meu.

Advertisements

Oana dixit!


http://oanastoicamujea1.wordpress.com/2010/09/10/cum-am-aflat-ca-ne-am-epuizat/#comment-22240

M-a amuzat teribil postul Oanei. Aveam de gand sa scriu si eu unul pe aceeasi tema dar am renuntat tocmai fiindca ea o face foarte bine. Nu ne laudam din lipsa de modestie. Suntem doua modeste, sic! O facem pentru ca aplicam ceea ce ne-a invatat maestrul David Ogilvy, care explica esenta publicitatii in felul urmator. Pastravul inoata contra curentului mii de km doar ca sa-si depuna icrele. Depune mii de icre. Nu-l stie nici naiba. Gaina cotocdaceste de mama focului inainte de a face oul. Face un singur ou. Apoi cotcodaceste de scoala toata curtea. Asta e publicitatea. Asa ca ce sa facem, cotcodacim si noi inainte , in timpul si dupa. Fiindca vedeti voi, sa scrii o carte, fie ea si buna, e una, sa o vinzi, e alta. Dintre miile de carti aflate intr-o librarie trebuie sa-l determini pe om sa scoata banul din buzunar si sa-ti cumpere cartea. Pe a ta. Apoi din putinul lui timp liber, trebuie sa-l determini sa-si rupa o ora, doua, trei ca sa te citeasca. Iarasi e ceva. Asa ca noi le multumim tutror celor care ne-au cumparat cartile si le-au citit. Si daca le-a placut ce au citit, sa fie pregatiti pentru o surpriza.

Cu 8 lei paralei “Hotii de timp”o iei


In sfarsit, cartea Hotii de timp, poate fi comandata aici:

http://www.tritonic.ro/isbn-Hotii_de_timp_(crime_scene_26)-978-606-92276-9-5.htm

si uite ce spune domnul Dan C. Mihailescu despre ea:

http://www.protv.ro/emisiuni/shows/omul-care-aduce-cartea/video-ivona-boitan-hotii-de-timp/39394/pagina-1.html

asa ca da opt lei pentru o carte, daca vrei…sa razi copios de lumea in care traim, sa ai o intriga politista si sa cunosti niste oameni tacaniti..pe unii ii vei recunoaste altii vor fi de nerecunoscut…

Sesiunea de autografe, cand vreti voi!

Loredana dixit!


Adaug acum o cronica foarte buna scrisa de Violeta-Loredana Pascal pentru www.prwave.com  site pe care puteti gasi cam tot ce este legat de pr si zona conexa. Cum ar fi si cartile 🙂 Acolo gasiti recenzii nu doar la cartile de specialitate ci si la carti de beletristica. Cum ar fi cartile mele sau ale Oanei Stoica Mujea, Al. Arion, Al Petria si multi altii…

http://www.prwave.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=20562&Itemid=95

Hotii de timp PDF Tipareste E-mail

 

ImageIvona Boitan
Editura Crime scene

Iata un roman a carui prezentare nu este usor de facut. De ce? Pentru ca daca ar fi sa dezvalui cat de putin din toate elementele sale ai dezvalui prea mult si ai strica surpriza cititorului. “Hotii de timp” este un roman politist – dar nu doar atat. Exista o moarte, un corp care nu e al nimanui altcuiva decat al fratelui comandantului politiei. Acesta nu demareaza totusi o ancheta clasica. Vedem in fapt ca un locotenent de incredere – DaDa (David David daca ar fi sa ii spunem numele complet) – trimite rapoarte despre o investigatie neoficiala, in fapt despre discutii din care incearca sa afle ce s-a intamplat si sa comunice rezultatele mai departe. De altfel intreaga carte cuprinde aceste rapoarte – in care sunt insa incluse dialoguri, marturisirile unor personaje, evenimente consemnate si multe altele.

Nimic nu este insa traditional la acest roman. De la faptul ca se face o ancheta neoficiala – ca atare nu prea e o ancheta – si pana la faptul ca pare ca se intampla ceva ciudat cu un lift dintr-un zgarie-nori care cand urca ai senzatia ca el de fapt coboara si pana la faptul ca in centru se afla doar femei pe care le cheama Elena P. Evident numele de familie difera, insa initiala se pastreaza.

Ivona Boitan a creat o seama de personaje emblematice, bine inchegate, veridice. Situatiile sunt de asemenea parca desprinse din realitate – chiar ma intreb cum ar reactiona lumea daca Mustacioasa ar aparea si ar urma acelasi traseu precum in carte. Citind “Hotii de timp” – si nu, nu va dezvalui la ce se refera aceasta furare de timp – veti intalni situatii interesante, veti avea motive sa zambiti si sa radeti in hohote, veti cunoaste personaje aproape cunoscute, veti vedea aluzii de tot felul si nu doar atat pentru ca romanul este unul care te prinde si te tine in suspans de la prima si pana la ultima pagina cu rasturnari de situatie si informatii care vin sa complice (ooops, voiam sa spun clarifice) lucrurile. Mie mi-a adus aminte de scrierile lui Edgar Allan Poe – chiar de cele politiste ale lui.

“Hotii de timp” se distribuie pana luni gratuit impreuna cu Revista Flacara – dupa aceasta perioada va fi disponibila pe siteul editurii. Ivona Boitan continua intr-un mod frumos si interesant sa scrie – sa nu uitam ca a mai publicat si “Cu sange rece si albastru” roman prezentat si aici pe PRwave.

Asa cum spuneam v-am dezvaluit cate ceva, dar am lasat esentialul ascuns pentru a fi aflat chiar de voi. Va invitam sa cititi acest roman si apoi sa ne trimiteti comentariul dumneavoastra cu privire la el pe adresa loredana at prwave.ro si poate aparea pe site

Tine minte trei zile!


Timp de 3 zile, respectiv 30 iulie, 31 iulie si 1 august, Editura Tritonic pe care o iubim pentru ca nu e a noastra ci e a urmasilor, urmasilor nostri, anunta mari reduceri mari la toate titlurile. Fiecare carte va putea fi cumparata de pe site cu 35 % mai ieftin. Reducerile se aplica atat la titlurile noi cat si la cele mai vechi. Asa ca voi cei care ma zapacitit de cap cu de unde se poate cumpara “Cu sange rece si albastru” si “Hotii de timp” sa nu spuneti ca nu v-am spus…Nu va mai dati foc in fata casei mele pentru un exemplar!Nu va mai calacti in picioare ca sa puneti mana pe ultima bucata din “Cu sange rece si albastru” Asteptati zilele de 30-31 iulie si 1 august si comandati-le pe site! Promit sa semnez fiecare exemplar cumparat in aceste zile!

:)


http://www.protv.ro/emisiuni/shows/omul-care-aduce-cartea

Eu nu mai spun nimic. Decat multumesc!

Omul care aduce cartea-vineri 23 iulie-Hotii de timp


Criticul Dan C. Mihailescu, pe care eu in nimicnicia mea l-am botezat odata Mihaiescu, din fastaceala si emotie, dar fiind el mult prea inteligent nu s-a suparat ca i-am incurcat numele cu cel al lui  Bebe Sexologul 🙂 va vorbi vineri de cartea mea “Hotii de timp”. Martuiresc ca sunt mandra foarte de acest lucru. Criticii rareori se apleaca asupra unor carti aparute la alte edituri decat la cele cateva edituri “vedeta” pe care nu am sa le numesc aici fiindca toata lumea le stie. Dar Dan C. Mihailescu cu L este altfel. El a inteles ca o carte pusa pe piedestal dar necitita de nimeni nu are nicio valoare. Asa ca el incearca sa le aduca oamenilor cartea la nas. Le-o impinge atat de aproape incat ei pot sa-i simt mirosul, sigur, ajutati de Dan C. insusi. Stie sa gasesaca un carlig comercial in fiecare carte fara sa tradeze sensurile profunde.

Din punctul meu de vedere “Hotii de timp” este o satira. E sastisirea mea fata de o lume aplecata  catre “fast food”. O lume care infuleca pe nedigerate tot ceea ce ii este in cale. Nu stiu daca stiti voi PACMAN-ii, din jocurile video primitive, omuletii aceia rotunzi, cu gura mare, care au rostul sa inghita cat mai multe bile care le ies in cale.  Cine inghite mai multe inainte de a fi distrus, castiga. Noi traim intr-o societatea de “Pacmani”. Stiu ca e un val care va trece. Doar ca sper sa mai apuc sa ma bucur de o societate post fast food. In care nu conteaza cat ai inghiti. Ci ce. Si cum. Hai ca-s dusa cu capu’. Am facut o mare peltea. Manca-v-ar Raiul! Sper sa nu se supere Cleopa ca i-am furat expresia, dar imi place tare, tare mult!

off the record 23 BOOKFEST IN IMAGINI


Aceste poze le datorez Loredanei de la PRWAVE, mai exact sotului domniei sale 🙂 Trebuie sa recunoasteti ca sunt poze faine. Au reusit sa surprinda starea noastra din timpul lansarii..

Prima poza ii reprezinta pe “Cei Patru Muschetari”, fara muscheta dar cu pistol, cea de-a doua este “Maestrul si Margareta” iar a treia este “Io mi-s mandra autoare”, din lirica populara…

off the record no 19-bookfest


Nu-mi aduc aminte exact care a fost primul targ de carte la care am fost, amintirea asta pe care am de gand sa v-o spun s-ar putea sa fie de atunci. Sau de la un altul. Memoria mea pare mereu ca e sluga la multi stapani.  Mi se amesteca in cap lucruri traite cu altele imaginate , cu lucruri pe care vreau sa le scriu si cu altele pe care le citesc intr-o devalmasie hipnotica.

Ideea era ca eram la un targ  de carte si am avut senzatia ca e prea multa carte. Prea multa. Teancuri, stive. Si m-am simtit dintr-o data ca intr-un magazin second hand, pravalita sub marfa.  Toate cartile acelea mi se parea ca au mai fost scrise, si ca lucrurile acelea au mai fost spuse, ca neneorocita aia de Biblioteca din Alexandria apare si dispare ca zambetul pisicii de Cheshire din Alice. Ca suntem o omenire amnezica care re-scrie si re-citeste la nesfarsit aceleasi idei, ca nu e nimic nou sub soare. Am iesita afara si poate de la aer, sau de la soare, era soare, deci cel mai probabil era o editie de vara, m-am gandit “ce daca” ce importanta are daca omenirea mai are sau nu puterea de a naste lucruri noi, originale, sau de la antici incoace totul e pastisa. Atentie, pastisa nu plagiat! Sigur, sunt multe carti. Multe din ele ies moarte din tipar. Altele tipa a viata, apoi trec intru adormire ani de zile si ies la lumina cine stie cand. Unele se nasc mereu, cu fiecare secunda fiindca adevarul din ele le pune de fiecare data pe tabara creierului. Nu exista un scor APGAR al cartilor, si nici nu trebuie sa fie, destinul lor nu se monitorizeaza dupa impuls initial, reflexe…ci dupa noi astia, care fiind acum, aici in viata, le tinem in maini…Si uite asa, am ajuns la concluzia ca niciodata nu pot fi prea multe carti. Sau prea multe targuri de carte. Si ca e cazul sa ne bucuram de fiecare data cand reusim sa ne intalnim cu aceste ciudate obiecte care ne despart exact in timp ce ne aduc impreuna. Citim singuri, musai singuri, obligatoriu singuri, ca sa ne putem simti alaturi de ceilalti. Asa ca va spun, nu pot fi niciodata prea multe carti. Va astept la Bookfest sa va cunosc! Sambata la 17,30. O sa vorbim despre carti in general si despre “Hotii de Timp “si “Cu sange rece si albastru” in special. Pentru restul programului Editurii Tritonic bateti cioc-cioc la taraba doamnei Mujea. Oana adicatelea!

off the record no 11


 Poza aceasta a fost facuta de o prietena din Cluj, Corina Torsin. Pe care am rugat-o sa se pozeze ea cu o carte de-a mea, citind-o, fiindca spuneam eu ca nu e placere mai mare ca scriitor, decat sa vezi pe cineva ca-ti citeste cartile. Corina a reusit ceva chiar mai haios. A vazut cartea mea in masina cuiva si a scos repede telefonul si a pozat-o. Ii era teama ca o prinde proprietarul masinii si o ia la intrebari. Ca in definitiv nu-i place nimanui sa i se pozeze asa aiurea, cearealele. Sau cartile. Corina mi-a atras atentia ca felul in care arata cartea demonstreaza ca e citita sau sau in curs de citire. Treaba asta m-a facut foarte fericita! In imaginea reflectata se vede sacoul Corinei. Pe care o iubesc! Eu le iubesc pe toate femeile pe care le cheama Corina fiindca pe sora-mea o cheama Corina 🙂 Si o iubesc! Dar ca sa revin, as vrea ca fiecare cititor al unui autor in viata sa se pozeze cu o carte de-a omului si sa o posteze. Ar fi o compensatie pentru piata anemica de carte…Am sti si noi de ce scriem. Ca sa vedem ca se pozeaza oamenii cu cartea noastra! 🙂 Inca o data, mersi Corina! Dar tot astept inca poza aceea cu tine si cartea mea…Am rabdare .

Previous Older Entries