OBLIGATIVITATE? NU!


Statul român e un stat grijuliu. E suficient să te convingi de asta când vezi echipe de muncitori, lucrând la patruzeci de grade, fără apă şi fără căşti de protecţie sonoră. Mai toţi sunt surzi la 40 de ani din cauza simfoniei bormaşinilor, picamerelor şi a flexurilor pe care le-au audiat zi de vară până-n seară.

Statul român e un stat grijuliu. Ne vinde pădurile, deşi ţipăm că ne sufocăm şi fierbem în oraşe, că nu mai avem aer, iar la ţară periodic munţii vin în şuvoaie la vale şi-i îngroapă pe oameni, de toată armata se chinuie să-i scape.

Staul român e un stat grijuliu. Ştie mereu să pună între cetăţean şi problemele lui un zid birocratic pe care nu-l sparg nici romanii cu berbecele.

Statul român e un stat grijuliu. Are grijă să fim cu toţii vaccinaţi, obligatoriu. Nu ştim cu ce, de ce, dar ştim că dacă nu o facem statul român grijuliu ne condiţionează înscrierea copiilor noştri la şcoală de aceste vaccinuri. Rujeola, rubeola, să le zicem pe nume pojarul şi pojărelul sunt boli de temut, mai de temut decât cancerul, pentru care statul român cel grijuliu nu are altă soluţie decât să te trimită la milogit pe net ca să te operezi în Turcia, dacă eşti destul de norocos să aduni banii. Dacă nu, statul român îţi dă ajutor de inmormântare, dacă ai fost asigurat, dacă nu….

Cum putem crede că obligativitatea vaccinării vine din grija statului român pentru noi şi copiii noştri, cum?

Haideţi să ne punem câteva întrebări simple.

De ce pentru hepatite, tuberculoze, şi alte boli grave, bolnavii se descurcă cum pot şi se chinuie să-şi facă rost de medicamnete de pe la rude din străinătate sau de unde ştiu ei şi pentru boli banale ca pojarul se găsesc bani de prevenţie obligatorie? Răspunsul e simplu, orice mamă ştie că un pojar trece într-o săptămînă fără coplicaţii, dacă e copilul sănătos şi mediul igienic propice, pe când  o altă boală…

Câţi bani se duc în Europa, la toate companiile farmaceutice care produc aceste vaccinuri fiindcă au avut grijă să desfiinţeze institutul Cantacuzino….căţi? Miliarde. Nu ni se comunică suma, niciodată nu ni se spune unde se duc de fapt banii noştri din impozite, taxele pentru sănătate, unde se duc, căn spitalele multe dintre ele arată ca nişte centre de detenţie din perioada comunistă….

Ce conţineau ieri acele vaccnuri, ce conţin azi. Cine ne garantează ce vor conţine mâine? Nimeni, nimic. Noi vom avea obligativitatea, Doamne fereşte!, să ne vaccinăm cu ce vor dori ei să pună în vaccinuri, fiindcă nu prevede legea un anumit standard. Ei pot schimba oricţnd şi schema de vaccinare şi compoziţia vaccinurilor fără să ne întrebe.

De ce dacă e aşa bun, e obligatoriu  în loc să mă convingi să vin să-mi vaccinez copilul fiindcă ştiu  că e spre binele meu şi-al lui. Doar îmi iubesc copilul, nu? cel puţin atît de mult cît îl iubeşte şi statul român. Nu vrei, fiindcă piezi timp, şi fiindcă tu ştii stat român grijuliu ce eşti că nu ai răspuns convingător la foarte multe întrebări. Tot ce ai este o statistică, adică nişte cifre scrise pe hârtie, pe un pliant, cifre pe care eu nu am cum să le verific.

Altă întrebare. De ce acum această lege? Unde e ameninţarea aşa mare? Sau nu e vorba de ameninţare, ci de o analiză financiară. Europa impune ca noi să ne plătim birul, ca pe vremri, la turci. Ideea e că pe vremea aceea se plătea bir tocmai ca să fie lăsaţi do,mitorii  în pace să conducă cum vor, plăteam bir şi ridicam catedrale, nu minarete. Acum plătim bir, şi facem exact cum zice Europa. Mîncăm mâncarea de mâna a doua pe care ne-o trimit, le dăm pădurile moca, cumpărăm florile lor, ne îmbrăcăm cu haine din lâna oilor lor, la a noastră îi dau tăranii foc că nu au piaţă, acceptăm ca patronii lor să ţipe la angajaţii români care îşi cer drepturile…şi toate astea, de ce? Fiindcă o mână de îmbuibaţi şi de avizi de putere au semnat pactul cu diavolul, cu sângele nostru l-au semnat, nu cu al lor, cu al nostru!

Eu cred aşa, că multe putem noi românii suporta, dar nu să-şi bată cineva joc de copiii noştri. Povestea Virgil Gheorghiu în cartea” Tatăl meu preotul care s-a urcat la cer”, şi în “Cum m-am hotărât să devin sfânt”, că romînii nu luptau cu turcii de teamă să nu-şi omoare propriii copii, luaţi ca ieniceri direct de la ţâţa mamei, deci de teama de a nu-şi ucide cumva copii crescuţi între timp mari, pe care nu i-ar mai fi recunoscut, preferau să moară ei. Cred că ne iubim copiii.  Şi cred că a venit timpul ca guvernanţii români să ştie că acuvăntul a guverna este şi rădăcina cuvântului guvernantă, adică bonă. Ei să ia acest sens al cuvîntului, şi să înceapă să devină bonele interselor poporului român, din care se trag. Că procesul ajungerii la putere este unul reversibil.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: