GOLUL ŢIPĂTOR


Mă înspăimântă pur şi simplu cei care dau sfaturi, sfatologii, părerologii şi ştiutorii în absolut. Curg pe FB seminarii peste seminarii, conferinţe peste conferinţe, guruşi, şerpaşi psihologici, vindecători, psihologi. Ai o problemă cu soţul, bagi un seminar şi s-a rezolvat. Ai impresia că ai creierul mult mai mare decăt o demonstrează ziua trecută, nicio problemă, există seminarul potrivit. e de ajuns o zi cu 3 “cofibrecuri” şi seara vei fi mult mai inteligent. Eşti emotiv, nicio problemă, un curs de dezvoltare emoţională, şi s-a rezolvat. Cursuri ţinute de unii şi alţii, cei mai mulţi sunt ceva docori în “betahealling”, “afla dreaming” si “n seeing”. Se ia tot alfabetul grecesc i se adaugă în coadă ceva şi gata, o nouă specialitate. Este tulburătoare aceasta dorinţa a omului modern de a-şi preda puterea unui alt om, ale cărui realizări nu le verifică, despre viaţa căruia nu ştie de fapt nimic, dar de la care aşteaptă minuni…concomitent cu rezistenţa la a-şi preda viaţa lui Dumnezeu. Dacă îi spui cuiva că trebuie să coboare în el, să se uite în sine, zile şi ani, şi ore şi veacuri, să se întrebe ce nu e bine, unde vede el capătul întunericului propriu, îţi spune să plimbi ursu la Sinaia, nu crede el în din asta cu popi şi taine, . dacă îi spui dă-mi 500 lei şi o zi, îţi dau două gustări şi o cafea şi seara eşti ca alt om gata e.

Iarăşi, mi se pare ciudat că ne batem cu pumnul în piept cât suntem de speciali, ce sine modelat all inclusive avem şi cu toate asea suntem gata să ne dăm pe mâna oricui e dispus să se bage în vieţile noastre şi să ne spună ce şi cum. Desigur că explicaţia e foarte simplă. Nu vre de fapt să schimbă absolut nimic la noi fiindcă dincolo de bla bla ul social suntem convinşi că suntem perfecţi.  Dar desigur, există undeva o “versiune mai buna” care poate fi accesată. Şi atunci dăm 500 de lei şi o zi, cu două pauze de cafea şi o gustare, şi la sfârşit suntem convinşi că suntem buni, trainerului îi creşte pipota că mamă, mamă ce i a învăţat pe oamenii ăia, oamenii se simt la rândul lor mai curaţi, mai uscaţi ai guşaţi, hotelul şi-a luat banii pe sala de conferinţe, deci în termeni de marketing, acest dumnezeu al zileor noastre , este o situaţie win win. Da, aşa ar fi.

Doar că există în fiecare o un gol ţipător. Un gol care îşi cere tributul şi care nu se lasă păcălit de niciun trainer, de niciun guruş cu diplomă sau fără. Şi golul ţipător se umple. Cu tristeţe, depresie, cu băutură, cu relaţii sexuale fărăr noiă. Cu dizolvarea armoniei cu cei din jur, cu divorţuri, cu temeri, cu ipohondrie, cu sentimentul inutilităţii  etc…şi dacă lucrurile sunt duse în extrem, se poate ajunge până la sinucidere.

Sfatul meu, că na! trebuie să dau şi eu un sfat, să mă pun în rând cu deştepţii lumii, este ca atunci când simţi nevoia unei conferinţe, a unui seminar, a unei participări la cine ştie ce chestie orientală, la vizualizări de vieţi anterioare, la dezvoltarea nu ştiu cărui centru din capul tău, sau a ceakrelor…. să te duci la preot. Nu contează că nu ai duhovnic, află unul, du-te la el şi spune-i “Părinte, în mine e un gol ţipător care mă trimite la conferinţa despre nu ştiu ce healing, sau inteligenţă emoţională, sau dezvolare personală…” Şi vei fi mai câştigat. Şi nu ţi vei cheltui banii aiurea. Şi cred că dacă vrei, îţi poate face şi preotul o cafea, un ceai….

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: