Maibinişti din toate zările, scutiţi-mă!


Mai bine. Asta e expresia care ne defineşte în ultimul timp,  cred că nu e zi să n-o aud în jurul meu. Mai bine făceai aşa, mai bine pe dincolo, aud asta în autobuz, la metrou , peste tot…(mai bine mi-aş vedea de ale mele, ce-i drept, dar dacă tot aud)….şi văd că persoanele cărora li se serveşte maibinele ăsta se întristează, după ce închid telefonul rămân tăcute şi privesc pe geam, probabil cu bucuria distrusă, gândindu-se şi ele că poate era mai bine dacă făceau cum li s-a spus. Probabil că în acea clipă uită toate motivaţiile pentru care a făcut un lucrur într-un fel şi nu în altul, uită cum îi era sufletul atunci, uită tot şi rămâne doar cu maibinele ăsta în urechi…

Cred că noi ca naţie trebuie să aşteptăm să vină alţii şi să construiască ceva, şi apoi să venim şi noi cu maibinele nostru peste. Problema noastră e cum să facem ceva ca să putem pune maibinele deasupra. Că maibinele ăsta nu poate fi aşezat pe nimic, trebuie să vină peste ceva, trebuie să se lege de un nod în papură. Nici papură fără nod, nici nod fără papură! Cred că americanii, italienii, francezi ar face mai bine să importe nişte români care să-i înveţe cum e mai bine să facă .

De unde ideea asta că pot face ceva mai bine decât cel care a făcut lucrurul iniţial? Dintr-o căscare de gură cât o şură. Cel care face cu adevărat ceva nu are timp, nervi, disponibilitate ca să-i îndrepte pe ceilalţi.

Şi mi-aduc acum iarăşi de vorba unui părinte bătrîn, bolnav şi destul de chinuit, care întrebat cum îi e, dacă-i e bine, zice

” e bine şi aşa rău cum e”.

Cam astea sunt cele două paranteze între care ne mişcăm. Mândria lui “mai bine” şi acest cuvânt tare la locul lui ” e bine şi aşa rău cum e!”.

Nu e vorba aici de resemnare, de lucru făcut pe jumătate, sau orice altă formă de muncă îndoielnică, ci de gândul că dacă cineva a făcut ceva, de la scobitoare la autobus, ca să poţi veni tu să faci mai bine, trebuie să ai atenţia lui, pregătirea lui, concentrarea lui, practic să faci tot ce a făcut el şi să mai pui tu ceva pe deasupra…iar apoi chiar să te pui să faci acel lucru şi el chiar să iasă mai bine, certificat de alţii.

Dar e mai simplu să nu faci niciodată nimic şi să spui era “mai bine” dacă….nu pleca, nu venea, nu mânca, nu dormea, nu deschidea…Cred că ne-ar prinde bine un exerciţiu de exorcizare al lui maibine ăsta. Să lăsăm lucrurile aşa cum le-au făcut oamenii, odată ce le-au făcut şi dacă nu le putem spune nimic în timp util, atunci să nu venim noi după ce faptul e consumat şi venim noi cu mabinele nostru tardiv…Cred că ar fi mai bine să lăsăm oamenii să se bucure de lucrurile din viaţalor chiar aşa şi imperfecte cum sunt, să-i lăsăm cu deciziile lor greşite, să-i admitem cu atitudinile lor eronate etc

PS Eu vă spun că mai bine ar fi să deschideţi o categorie de oameni pe care am să-i numiţi “maibinişti” şi pe care, pe cât posibil să-i evitaţi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: