Antipa, Ardealul si bunicii


Rezist tentatiei de a scrie despre expoziatia de la Antipa, rezist de ceva vreme, m-am exprimat pe FB, succint, asa ca rezist sa repet aceeasi idee. Cine sunt oamenii ale caror cadavre le vedem? Ce e artistic in expozitia aceea? Dar stiintific? De ce nu sunt cozi la MNAR? Daca aia ar fi fost bunicii vostri v-ar fi placut sa fie expusi asa? Etc etc Tot soiul de intrebari.

Rezist si tentatiei de a scrie despre cumparatul painii in Ardeal, stiti voi, iti pui o bentita romaneasca si mergi sa cumperi paine si ceri in romana si nu vei fi servit. Daca ma intrebati pe mine, daca iti pui o bentita tricolora cand mergi sa cumperi paine….s-ar putea sa fie justificat sa nu fii servit. Acum serios, daca provoci, la ce te astepti! Eu va spun sa mergeti linisti in Ardeal, cu sau fara bentita, nu veti muri de foame, vi se va vinde paine chiar daca i se va spune kenyer (nu sunt sigura daca am scris bine ca au uitat mult…). Ca un ardelean get beget va spun ca singura solutie ca sa depasim acest subiect, este solutia adoptata de Valeriu Anania in 1949, la Cluj. Adica sa nu ne bagam in polemici si-n conflicte deschise si sa le consideram pe toate numai provocari.

Deci nu voi scrie acum nici despre Antipa nici despre cum se cumpara painea in Ardeal. Ci despre bunici si rolul lor intr-o societate sanatoasa, normala.

Eu cred ca tot ce e bun, cald, normal, firesc, viu, in societatea noastra se datoreaza faptului ca ai nostri copii sunt crescuti de bunici ca alternativa la cresterea “stiintifica”. Aceasta legatura intra sfarsitul vietii si inceputul ei face ca tot ce este cuprins in aceste paranteze sa aiba sens. Copiii primesc de la bunici nu doar o iubire greu de egalat si exprimata prin gesturi si cuvinte ci si informatia, tacuta dar importanta, ca tot ce traieste moare, ca e normal sa imbatranesti, ca nu trebuie sa ne fie frica de imbatranire si moarte…O societate care-si inchide batranii in inchisori de lux, unde nu pot fi vazuti, unde sunt tinuti in asteptarea mortii, cand vor fi arsi si pusi in niste cutiute, este o societate primitiva, o societate care nu gandeste mai departe de lungimea nasului.

Un copil care sta de vorba cu un bunic, acest pod peste generatia activa, este insusi sensul vietii, este legatura dintre ce a fost si ce va fi iar generatia activa, este doar apa care curge pe sub acest pod. Fara acest capat de pod care sunt bunicii, nu mai exista nici pod nici apa care sa curga pe sub el, fiindca apa are nevoie de doua maluri. A spus maluri nu malluri!

Scriu asta fiindca traim intr-o Romanie care este incurajata ca sa nu spun fortata sa-si nege traditiile, sa uite de unde a plecat, cine e si sa importe aiurea niste modele de viata care n-au functionat nici macar aiurea dar care la o privire, par de succes.

Daca as avea de ales intre cea mai performanta bona, care sa vorbeasca toate limbile pamantului si sa stie medicina mai ceva ca Dr Oz tot la bunci m-as orienta. Povestile lor sunt traite si vii si vorbesc intotdeauna despre radacini. Bona nu poate decat sa ude un pamant pe care nu-l intelege si sa creasca o coroana a carei umbra nu o priveste.

Ca sa nu spun, ca atunci cand cresti, una e sa ai de spus povesti cu bunici si alta cu bone…

Haideti sa va povestesc eu acum cum o fraieream pe bunica-mea ( apriga femeie si cu mintea iute)  ca ma rog si-n somn doar ca sa beneficiez de un rasfat manifestat prin prajituri cu nuca si nesomn la pranz…

Deci: bunica fiind foarte religioasa si eu fiind mica si ticaloasa  …era vara,m-am trezit devreme si eram foarte dornica sa ma pun pe joaca mai ales ca-mi dadusem intalnire la prima ora cu niste baiteti simpatici din vecini, dar nu ma puteam  da jos din pat inaintea bunicii care-si facea rugaciunile de la cinci la sapte si jumatate in fiecare zi, ca ma lipea daca o deranjam din rugaciune, asa ca am prins momentul cand au inceput sa traga clopotele la catedrala care se afla la doi pasi- str. 6Martie din Cluj, pentru cunoscatori, si m-am prefacut ca inca dormind imi fac cruce…ticaloasa, ce sa mai! si aveam numia cinci ani! asta e o dovada ca de mici copii stim cand sunt ticalosi si ca a noastra constiinta se activeaza mai devreme decat am crede!

Ei ce valoare ar mai avea povestea asta daca in locul bunicii ar fi vorba de bona?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: