Copilocratia


Ceea ce voi scrie nu va fi de natura sa ma faca mai populara. Cu toate ca gradul de comparatie nu-si are rostul…ceea ce voiam sa spun este ca stiu ca nu gandesc multi ca mine.

Constat pe zi ce trece ca sunt din ce in ce mai multi copii prost crescuti. Sa definesc copil prost crescut? Daca e sa le dam crezare parintilor copiii prost crescuti sunt cei cu personalitate. Daca as avea cate un banut de cate ori am auzit povestea asta cu super personalitatea. Tipa, nu doarme, nu maninca, urla, se da cu curul de pamant, gata, are personalitate. Nu, n-are. Are o mamica sau un tatic ocupat si o bona depasita, de cele mai multe ori.

Dar sa revin la proasta crestere si ce inteleg eu prin ea. Proasta crestere egal copilul face ce vrea el, cand vrea el, cum vrea el. Nimeni si nimic nu-i ingradeste vointa. El isi stabileste programul de viata ba mai mult, il stabileste si pe al celor din jur. De la parinti, bunici si bone pina la vecinii de bloc, de scara de cartier…

O serie de parinti carora le este efectiv teama sa le faca vreo observatie propriilor lor copii fiindca declanseaza armaghedonul. Cum sa ii spui copilului ceva, ca ii omori personalitatea…poti sa ii generezi sechele pina la 80 ani cand va sta intins pe canapea si va povesti cum l-a speriat pe el mamica lui. Freud dupa parerea mea ar trebui bagat la index. A generat o intreaga istorie de aruncare a culpei asupra celorlati. Nu esti sigur pe tine, de vina e mama. Nu ai o relatie, de vina e mama. Nu dormi bine, de vina e mama. Ai incontinenta urinara, de vina e mama. Bietele mame mai au putin si se scuza ca i-au adus pe lume fara sa fi absolvit cel putin oxforul mamelor.

Cresterea copiilor a devenit oricum un domeniu stiintific. Nimic dupa instinct, totul ca la carte. In loc de sentimente legi si coduri. Totul este stiintific. Mancarea, somnul, relatia. Sper din tot sufletul ca bunul simt sa fie descoperit stiintific, normat, bagat intr-un algoritm, ca altminteri nimeni n-o sa mai dea un ban pe el.

Ne alimentam copiii din butelci ca sa nu ne cada tatele si apoi ne miram ca nu avem o relatie buna cu ei. Ii nastem sub anestezie de frica durerii, ratam cel mai important moment al vietii, ii aducem pe lume semi drogati si apoi ne miram de ce sunt cum sunt. Sunt radicala, stiu. O sa va enervez, stiu…dar intrebati orice medic anestezist si va va spune ca sa dai anestezie unei femei gravide astfel incat ea sa nu simta durerea dar copilul sa nu se tahuiasca, nu e chiar floare la ureche…Cat despre alaptat, tinut copilul in brate sau nu, respectat ore de somn, de mancare intrebati-va pe voi. In interiorul vostru veti gasi ceva mic si speriat, tremurand ca o rvulpe ranita cand simte apropierea ogarului…acea fiinta ciudata e mama din voi. Femeia care si-a dorit un copil, care l-a vista si s-a chinuit sa-l poarte noua luni si sa-l expilzeze niste ore si sa si-l asume, cu bune si rele, o viata intreaga.

Nu o omrati. Nu o chinuiti si nu o transformati intr-o insotitoare a copilului catre ore de calarie, balet, dans, pictura, teatru, franceza, engleza, somaleza….

Daca va iubiti copiii si sunt sigura ca o faceti, educati-i. certati-i. Impuneti-le limite. Explicati-le ce-i in jur. Cu propriile voastre cuvinte, cu propria voastra intelegere. Copilul nu are nevie de perspectiva stiintifica ci de unghul subiectiv al mamei. El este copilul vostru nu al tratatelor stiintifice.El are nevoie de parerea voastra, chiar gresita. Asta il defineste si-l face unic, nu toate rahaturile de meditatii si precepte stiintifice de crestere a copilului.

Hristos a Inviat! A Inviat si pentru mame ca si pentru copii, nu uitati asta…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: