Despre oboseli si osteneli


Exista o oboseala care trece cu un somn bun.

Exista oboseala care trece cu un vin bun.

Exista oboseala care trece cu un om bun.

Dar exista si oboseli in care nimic bun nu functioneaza. Acestea-s ostenelile. Si atunci nu poti decat sa apelezi la rau ca la un medicament bun. Trebuie sa-ti fie rau. Sa te imprietenesti cu raul, sa-l traiesti, sa-l amusinezi, sa te guduri pe linga el ca un caine batut pe linga un pantalon care miroase a langose. Trebuie sa ajungi sa iubesti raul care devine bun si te salveaza de la osteneala de a fi aici intr-o zi ploioasa in loc sa fii altundeva, la loc linistit, cu verdeata, cer senin si nori de vata de zahar.

Dar indifernt cat de ostenit esti trebuie sa recunosti ca nu tu te inspiri si nu tu te respiri esti inspirat si expirat de un cord gigantic caruia nu-i pasa de ostenelile tale. Si bine face ca nu-i pasa. Bine face.

Asta a fost un puseu de eseu sau un eseu cu puseu. Sau cam ce simt eu cand ziua e derbedeu….

Advertisements

2 Comments (+add yours?)

  1. iepurele de zmeură
    Oct 11, 2011 @ 15:43:02

    mi-a plăcut ce ai scris tu acolo. mi-ai dat o idee. care a făcut idei mai mici.

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: