Multumesc, Igor!


http://www.hergbenet.ro/alerta-de-grad-zero-in-proza-scurta-romaneasca-actuala-antologie.html

Mai, nu stiu cum e la voi, dar in cazul meu, de cate ori am nevoie de o bucurie, ea apare. Am avut cateva zile de oboseala in care ganduri panicoase au pus stapanire pe mine. Ma uitam ca stau cu doua romane terminate la sertar si m-as fi apucat sa-l scriu pe al treilea  dar o voce mica si incornorata imi tiuia in ureche cum ca “la ce bun ca si asa nu are nimeni nevoie de ele”.

Proiectul cu teatrul este intr-un soi de impaso-stagnare in sensul ca ar fi nevoie de o noua explozie de energie si eu nu gasesc in mine nici macar un soi de fas mic. Colac peste pupaza piciorul meu gaurit de la intalnirea de gradul trei cu bordura lui Videanu nu se vindeca asa de repede cum speram. Ce sa mai, traiam din plin expresia “cate bube rele toate-n curul babei mele”.

Si uite ca vine vestea asta cu Antologia. Proiectul a fost demarat prin ianuarie sau cam pe acolo, la drept vorbind uitasem de el. Era inca una din semintele aruncate pe un teritoriu ostil. Asa credeam. Tot ce nu iese am tendinta sa uit pina intr-o zi in care ma apuc sa fac inventarul nefericirilor mele.Si acum tocmai ma apropiam de o astfel de zi cand iata ca Igor Ursenco m-a salvat!

As vrea sa spun mai multe dar nu am cum fiindca “rana din pulpa nu ma lasa” si tot ce am apucat sa vad este ce ati vazut si voi in link. Nimic mai mult.

Ce pot spune asa la o prima strigare este ca ma onoreaza compania. Ca ma bucur sa ma aflu “printre altii” fiindca imi lipseste acut “generatia” . Ma umplu de invidie de cate ori ii aud pe 80’cisti cu generatia lor. Care e generatia mea? Vreau si eu o generatie a mea una care sa-mi”genereze” linistea ca linga al lor cuvant vine al meu cuvant si sa stam umar la umar, cuvant la cuvant…Ca scriitor, daca esti singur, mori sau mai bine nu te nasti. Dar asta e o tema in sine, cea a plingerii dupa o generatie.Deocamdata, sa ne bucuram si sa ne veselim cu ce avem…dupa ce imi cade cartea in mana, o voi prezenta pe larg. Povestire cu povestire…

 

 

 

 

Advertisements

3 Comments (+add yours?)

  1. Yigru Zeltil
    Aug 15, 2011 @ 10:04:29

    Te inteleg… cu atat mai mult cu cat, iata, traiesc, locuiesc, scriu, mananc si beau la Constanta, oras aproape la fel de cultural ca Zalau sau Teleorman… lasand ironia amara la o parte, stiu putini poeti pe aceste meleaguri, iar cu foarte putini dintre ei am afinitati… vorbesc de poeti in general, ca de cei de-o varsta cu mine, habar n-am pe unde sunt…

    Reply

    • testoasadeserviciu
      Aug 15, 2011 @ 10:30:00

      Cel mai important lucru este ca INCA mai sunt poeti 🙂 Cred ca poetii sunt ca pestii care daca sunt in apa ne arata ca e totusi curatica. La fel si cu poetii. Ne arata ca aerul e inca respirabil. Cat inca mai avem poeti, avem si sperante, asa cred.

      Reply

  2. Yigru Zeltil
    Aug 15, 2011 @ 10:09:14

    Marturisesc ca mereu mi-ar fi placut sa am prieteni cu care sa fi facut o “generatie”, in genul vechilor avangardisti de buna calitate de la “unu” sau in genul grupului suprarealist… dar – in fond – poate a fost mai bine pentru mine ca a trebuit sa stau departe de orice gasca. Sunt ferm constient ca sunt adeseori usor de influentat, sau cel putin am fost multa vreme, iar acum nu ma mai gadila nimic prea mult… doar reveria trece mai departe….

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: