Oana si Ivona, reloaded


O carte moare si viaza de nenumarate ori. Si nici macar ideea ca daca viaza cu o data in plus ea ramane vie nu e adevarata. Scrii o carte si o arunci pe taraba. N-ai facut nimic. Decat ai poluat. Ai distrus padure degeaba. Sau ma rog, material reciclabil ceea ce la final, tot aia e. Daca o ia cineva in mana de pe taraba o resusciteaza, daca o citeste o baga la terapie intensiva si daca ramane cu ceva din ea si acel ceva devine al lui, atunci da, cartea e vie. Problema e ca nu e asa de usor sa faci pe cineva sa puna mana tocmai pe cartea ta. E de ajuns sa intri intr-o hala din asta de carte, in care de sus pina jos sunt numai carti, de la Shakespeare la Pavel Corut ca sa-ti dai seama ca trebuie sa te transformi intr-un scamator care-i baga mana omului in buzunar si-i mangleste exact cei 30 de lei care-i avea disponibili pentru carte. Recunosc ca atunci cand m-am apucat de scris nu m-am gandit deloc cum voi ajunge la cititori. Mi se parea ca insusi tacanitul tastelor imi justifica existenta si ca acolo incepe si se sfarseste totul. Ei bine, se poate intampla si asa dar nu ma incanta deloc literarura de sertar. In primul rand pentru ca un sertar e prea mic sa incapa multa literatura in el, dar e prea mare ca literatura aceea sa fie de buna calitate.  Sigur, exista exceptii, sigur poate gresesc.

Asa ca vrand nevrand mi-am dat seama ca daca vreau sa am o carte vie si nu un hoit e cazul sa ma pun pe promovat. Din fericire aici intervine Oana ale carei calitati naturale de PR sunt perfecte. Are un reflex de a pune accentul in asa fel incat sa transforme si cel mai banal moment intr-unul la care ti-ai fi dorit sa participi.

Ce a fost pina acum, a fost un fel de incalzire. Ne-am propus sa batem tara in lung si-n lat, sa vorbim cu oamenii, sa ne expunem cartile si pe noi, sa filozofam, gesticula, articulam, intr-un demers care sa le arate cititorilor ca suntem vii si puternice astfel incat sa traga inevitabil concluzia ca la fel trebuie sa fie si cartile noastre.  Sunt convinsa ca va fi o campanie care va avea succes. Avem si un nume beton pe care inca nu-l putem anunta. Dar va tinem la curent. Alernativ. Sau continuu.

De asemenea dupa ce pornim campania si o punem pe picioare, vom fi incantate sa ni se alature si alti scriitori tineri.

Advertisements

4 Comments (+add yours?)

  1. cristiangheorghe
    Sep 22, 2010 @ 07:47:48

    Hmmm.. frumos ”teasing”. Așteptăm cu interes evenimentele viitoare.

    Reply

  2. Ada Pavel
    Sep 22, 2010 @ 15:13:56

    interesant!
    Mă tenta să vă invit la C de Ag, dar mă tem că voi fi o gazdă proastă. Sau, oricum, nu veti avea sala plină. Orașul ăsta e, fără dramatizare, iremediabil pierdut în timpul trecut.

    Reply

  3. Trackback: Răpciune | Ioan Usca

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: