Manuscrisul ca un ciobanesc german


Cred ca unul din cele mai grele lucruri, pentru un autor, este sa dea drumul unui manuscris. Il trimiti de cele mai multe ori sec, nestiind cui. Cel putin la inceput pina cand ajungi sa ai o retea literara. Sau in cazul meu asa a fost.  O adresa de pe net. Trimiti acolo munca ta de o buna bucata de timp. Si stai asa cu degetul si te gandesti sa dai “sent” sa nu dai “sent”. E mai greu decat la o scrisoare de dragoste. Chiar mai greu ca la una in care iti ceri scuze. Te gandesti”acum l-am scris, vreau sa fie citit, trebuie sa-l trimit…” Dar simti asa cumva ca il tradezi. Eu una ma gandesc mereu la Hera cand fac asta. Hera a fost cainele meu, ciobanesc german, si asa cum le e si renumele, sunt obedienti si foarte iubitori cu stapinul. Nu sunt cuvinte sa descrie starea pe care o poate transmite un ciobanesc stapinului sau…. Dar Hera mea avea o frica ancestrala de masini. O paralizau. Nu a lovit-o nicioda vreuna, a avut-o asa de mica…Si cand a trebuit sa o dau,fiindca a trebuit sa o dau dupa vreo 3 ani,  a venit prietenul caruia i-am dat-o cu masina. Si eu m-am uract pe bancheta din spate. Si atunci, s-a urcat si ea dupa mine. Iar eu am iesit pe cealalta parte. Noul ei stapin a inchis portiera si dusi au fost. I-a fost bine, ii e bine si acum, dar acel moment de parasire il resimt acut si-n ziua de azi. Ii simt disperarea si durerea din momentul in care a inteles ca asta a fost. Asa e si cu manuscrisul. Exista un moment in care ii simti disperarea si durerea de a fi dat. Dar apoi e bine. Urmeaza cursul firesc.

Advertisements

4 Comments (+add yours?)

  1. Zorin Diaconescu
    Aug 13, 2010 @ 18:44:09

    Comparatia este totusi nedreapta cu cainele; el nu tradeaza niciodata, in schimb manuscrisul nu mai e al tau, din momentul in care i-ai dat drumul in lume.

    Reply

  2. Iulian
    Aug 14, 2010 @ 06:09:11

    Manuscrisul trebuie sa fie “eliberat”. Altfel toata munca este in zadar. Ca sa nu mai zic ca merita. Si cred ca senzatia despartirii este diferita incontestabil pentru ca in manuscris e pusa o parte a sufletului, la caine e asta plus ceea ce simte el.

    Reply

  3. Ada Pavel
    Aug 14, 2010 @ 09:10:52

    M-am întristat. S-o fi supărat manuscrisul meu și a rămas pe fir? Trebuie să verific dacă a ajuns 🙂 .

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: