Frate Somn-Robert Schneider-carte no 13


Manuscrisul romanului “Frate somn” a fost refuzat de 23 de edituri. Dupa ce cea de-a 24 l-a publicat, Reclam Leipzig, cartea a fost tradusa in urmatorii patru ani in 24 de limbi.A primit numeroase premii, a fost facut film dupa ea si balet. Deci a fost o lovitura serioasa! Asa ca noi toti cei care ne chinuim sa ne implinim destinul de scriitor putem sa tragem nadajde din traseul acestei carti si sa luam exemplu de la autor, Rober Schneider care nu s-a dat batuut cu una cu doua.  Cei mai multi dintre voi nu vor fi auzit de aceasta carte, aparuta la noi la Editura Vremea, al carei timp s-ar putea sa fi trecut fiindca nu am mai auzit de ea in ultimul timp, dar s-ar putea sa ma insel..Sa dea Domnul sa ma insel ca ma deprima treaba asta cu editurile care dispar. Eu le vreau pe toate prospere ca sa-l parafrazez pe Caragiale, ca de la binle lor se trage si binele nostru…

Rober Schneider e austriac, s-a nascut in 1961 intr-un sat din Alpi, a scris piese de teatru si a dat lovitura cu acest roman, care propune o tema absolut stranie si poetica in acelasi timp: sinuciderea prin ne-dormit.

“CINE IUBESTE NU DOARME

Iata povestea muzicianului Johannes Elias Alder care, la varsta de douazeci si doi de ani, si-a pus capat zilelor, dupa ce a hotarat sa nu mai doarma.

Caci il cuprinsese o dragoste inflacarata, inexprimabila si tocmai de aceea nefericita pentru verisoara lui, Elsbeth, si de atunci n-a mai vrut sa-si ingaduie nici macar o clipa de odihna, inainte de a reusi sa cerceteze pina la temelii secretul imposibilitatii iubirii lui. Plin de curaj pina la incredibilu-i sfarsit a tinut numai penru el constatarea ca timpul dedicat somnului e risipa si, asadar, un pacat care i se va pune candva la socoteala, in purgatoriu,odara ce in somn omul este mort, sau in orice caz, nu traieste cu adevarat. Nu intamplator exista o veche zicala care compara somnul si moartea cu un frate si o sora.”

ce destin poate avea un muzician talentat, intr-un sat conformist di Alpi atunci cand se indragosteste de verisoara lui? Hmmmm

Cartea a aparut in 1997 perioada la care eu inca cochetam cu ideea, sa termin facultatea de teatru. Eram in anul patru, la vremea aceea se faceau cinci ani si ma gandeam sa imi dau lucrarea cu o tema popmpoasa, glumesc! imi place tema si in ziua de azi, respectiv “regii insomnieci” la Shakespeare. Ma refeream la Richard al II lea, Macbeth si Henric al V-lea. Toti isi pierd somnul. Ricahard al II-lea atunci cand isi descopera constiinta, Macbeth pentru ca nu poate scapa de ea iar Henric al V-lea din prea multa constiinta… Dar m-a surprins viata cu cel de-al doilea copil care s-a nascut in 1998 anul la care trebuia sa-mi termin facultatea si n-am mai facut aceasta lucrare ampla, care ar fi trebuit sa fie compusa dintr-o cercetare teoretica si una practica. Cu teoria  mai ca m-as fi descurcat gravida in opt luni dar cu parctica , mai greu. Oricum, si proiectul cu copilul s-a dovedit o lucrare ampla  si “insomniaca” chair daca nu a avut la inceput poezia shaksepeariana.Ce vroiam sa spun este ca eram obsedata la vremea respectiva de ideea somnului. Din toate punctele de vedere. Citeam carti despre fiziologia somnului, despre de starea veghe, cu endorfine, serotonine si alti hormoni secretati de creier. (inca ma fascineaza acest domeniu si citesc carti despre…) Si pe mine m-a atras cuvantul ‘somn”. Dar cartea nu e despre somn. Cartea este saga unui om, a unui sat. Este scrisa simplu si la obiect. Are umor. Si o poezie aparte. Probabil faptul ca inainte autorul a scris multe piese de teatru a contribuit la un limbaj direct.

Cartea nu e numai despre somn dupa cum nu e numai despre iubiri romantice si incestuoase si urmarile lor. Dar e si despre asta Ca orice carte buna, e despre multe. E si despre Dumnezeu si drumurile care duc la el. Toate drumurile duc la Dumnezeu? Asa ca dupa parerea mea, tocmai acest dat, de a fi altceva pentru fiecare om care o citeste, o face o carte buna. Acum o sa-mi suneti ca asa e fiecare carte, ca unghiul subiectiv etc etc…Sunt de acord, doar ca “Frate somn” are multe nivele. Cititi-o si contraziceti-ma daca vreti!

 Ma intreb asa, cum s-or simti cele 23 de edituri care au refuzat-o? Ca stiu ca Editura Reclam Leipzig se simte mandra.

Advertisements

4 Comments (+add yours?)

  1. simona
    May 30, 2010 @ 11:43:19

    Noi nu putem trage nici o speranţă, draga mea Ivona, întrucât nu scriem în germană… eu trăesc în sânul limbii germane şi tot n-o să scriu în lb. germană… În austria a găsit 24 de esituri cărora să le trimită… În România nu ai edituri…

    Dar interesantă cartea şi-o să mă interesez de ea, merci pt. tip…

    Reply

  2. testoasadeserviciu
    May 30, 2010 @ 11:56:34

    Simona, cu placere..banuiesc ca iti va fi usor sa o gasesti in germana. Cat despre speranta…poti vedea ca a fost refuzat de 23 de edituri sau ca a fost acceptat de cea de-a 24. Optimisul poate fi o alegere. El este determinat si de hormoni, dopamina, endorfine etc dar eu cred ca poate fi si o alegere…asa ca aleg sa vad ca cea de-a 24 editura i-a publicat confratelui nostru (somn) Robert Scneider, cartea…

    Reply

  3. simona
    May 30, 2010 @ 12:18:53

    Am cautat-o pe sit-ul bibliotecii si nu exista autorul acesta… ceea ce nu mă face optimistă… selecţia e buna la biblioteca din muenchen… deşi e posibil să nu fie completă…

    Eu nu sînt optimistă pentru că nu am de ce. Şi am acceptat situaţia ca atare. Am ţinut să meţionez doar că nu se aplică situaţiei din românia cu scriitorul care-şi termină cruciada cu succes… sau oarecare succes…

    Spaţiul german are alte oportunităţi pentru scriitori în germană…

    Reply

    • testoasadeserviciu
      May 30, 2010 @ 14:43:52

      Simona, tu nu faci decat sa extrapolezi trecutul asupra viitorului. Tu te uiti la trecut, intelegi o logica a lui , sau ii construiesti una si apoi o aplici asupra viitorului. Dar eu nu cred ca lucrurile sunt liniare. In viata fiecaruia exista “lebede negre”, evenimente care ne iau prin surprindere, in bine si in rau…Dar sigur, nimeni si nimic nu te poate impiedica sa crezi ca viitorul e sumbru, situatia nasoala si ca in general nu exista nicio sansa in nimic…Treaba asta pina la urma te va conduce catre un asemenea viitor…cate despre biblioteca din Munchen …nu stiu ce sa zic…Mie cartea mi s-a parut buna. Probabil ca bibliotecii de acolo nu…sau pot fi alte motive, habar n-am!

      Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: